Ma uit pe fereastra,e atat de placut,luna isi etaleaza frumusetea pe cer inconjurata de mii de stele..As vrea sa pot sa zambesc..Eu nu sunt asa:(.
Daca as avea o fereastra ce ar duce spre sufletul meu s-ar putea observa cum ploua cu stropi marunti,aprigi,taiosi ca un munte de soldati care invadeaza o cetate:Inima mea.Acopera tot,misuna si in cele mai ascunse cotloane si cu sabiile lor lucioase reteaza tot in jur.E o revolta,o stiu bine.Furtuna din interior poate fi oprita,dar razboiul nu s-a terminat.De ce sa o opresc?Mintea mea a scapat,e libera,inainte era asuprita de cuceritori.Era invadata in timp ce inima-mi dansa.De aceea s-a revoltat si a pus la cale un atac..dureaza de mai bine de un an,dar aproape ca a invins.Inima mi-e asuprita,lovita,inchisa cu mii de lacate,iar cheia aruncata in mijlocul mintii mele.
Trag aer in piept si parca toata viata mea e risipita in 13 carari.Inspir puternic toate sperantele mele,gandurile,dorintele si expir amintirile.Nu le mai vreau.Nu mai am resurse...cu un ultim efort sorb ultima picatura a vietii.
Am cazut jos.Vad ca prin ceata chipurile celor dragi schimonosite de durere.Ma vor inapoi,dar eu nu-i vreau.Mi-e bine aici,plutind pe un nor pufos,eliberata de ganduri si amintiri.Sunt doar eu cu mine insumi deasupra tuturor,fara griji,fara temeri,fara durere.
Auu..o palma m-a readus la realitate.Abia constientizez ce se intampla,cand simt asprimea unei noi palme.M-am trezit.Totul a revenit la normal.Din pacate..:(
P.S.:Vreau o minune in viata mea!
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu